Cum depasim Platoul in culturism?

Fiecarui sportiv i se intampla, mai ales in primii ani de antrenament, sa aiba momente de stagnare. Aceste momente se datoreaza unui complex de factori de natura fizica si psihica.

In cele ce urmeaza vom incerca sa raspundem la intrebarile care apar in urmatoarele situatii:
Ma antrenez prea mult (rareori pasionatii se antreneaza prea putin)? Ma alimentez in mod corect si proportionat? Ma odihnesc suficient pentru a permite refacerea muschilor? Imi administrez suplimente care sa ma ajute sa depasesc momentele de intensitate deosebita? E nevoie sa ma antrenez impreuna cu un partener ambitios care sa stie sa imi dea noi motivatii? Sunt intr-o stare mentala pozitiva sau poate ma las coplesit de munca si de alte preocupari? Mi-am analizat vreodata propriiile antrenamente si tehnicile utilizate?

Nu este suficient sa lucram cu greutati din ce in ce mai mari

Fiecare campion are cu siguranta o proprie filosofie a antrenamentului, deci metode utile pentru depasirea momentelor moarte ale antrenamentului. Toti sunt de acord ca se pot schimba anumiti parametri cum ar fi frecventa sau durata; dar este la fel de adevarat ca toti ii recunosc parametrului intensitate cel mai mare merit in imbunatatirea musculara.

Exista insa persoane care vad exclusiv in cresterea indiscriminata a incarcaturii calea de urmat pentru atingerea hipertrofiei; se porneste de la deductia ca daca ridici cu bara la piept 200 kg ai in mod sigur niste pectorali de cota 200 kg. Aceste rationamente sunt insa foarte simpliste si ignora in totalitate cele mai elementare baze ale fiziologiei.

In plus, aceste teorii nestiintifice par sa uite de faptul ca mai ales in cadrul exercitiilor compuse (ca ridicarile de pe banca) lantul sinergic este extrem de amplu, cu consecinta implicarii foarte multor grupe musculare. Mai mult, cracteristicile personale ale fiecarui sportiv fac ca acelasi exercitiu sa aiba repercusiuni diferite pe corpuri diferite; astfel, e posibil ca doi culturisti care ridica la piept 200 kg sa aiba unul pectoralii foarte dezvoltati, iar altul pectoralii mai slabi dar deltoizii anteriori si tricepsii foarte puternici; e posibil de asemenea ca un al treilea sportiv, cu masa musculara mult mai redusa celor ale primilor doi, sa reuseasca sa ridice si el 200 kg la piept din culcat pe banca.

In concluzie, nu trebuie sa confundam forta cu hipertrofia, intrucat prima poate cere calitati neuromusculare care nu sunt indispensabile pentru obtinerea hipertrofiei.

Coordonarea dintre incarcatura mare si numarul ridicat de repetari

Acest subiect este indispensabil in tentativa de a intelege mai bine ce trebuie facut pentru a ne debloca dintr-un moment in care rezulatetele nu mai apar.

Desigur, nu putem afirma ca imbunatatirea capacitatilor individuale de putere si "explozivitate" nu le sunt utile si culturistilor. Sa nu uitam ca diversele metode metabolice ofera mai multe variante de obtinere a hipertrofiei. In aceasta optica este intr-adevar foarte util sa exploram si canalul acidului lactic, patrunzand adanc in acest metabolism prin multe si foarte multe repetari.

Mai ales sportivii cu experienta care au reusit sa obtina mult doar din utilizarea greutatilor mari vor reusi prin acest tip de stimul sa "recruteze" noi fibre prin noi timpiri de impulsuri.

Nu e insa cazul sa ne amagim prea mult: canalul acidului lactic este un jolly-joker care poate da rezultate pozitive, mai ales cand de ceva timp s-a ajuns la o faza de stagnare.

Acest nou stimul in multe cazuri reuseste sa deblocheze o situatie, dar in scurt timp (3-5 saptamani) duce la atingerea unui plafon de unde apoi regresul este foarte usor. Intr-adevar, lipsa stimulului in fibrele profunde poate duce la stoparea hipertrofiei. Ajunsi in acest punct, e indicata o stimulare puternica cu incarcaturi mari.

Oricum, e oportun sa se recurga periodic la stimulare prin numar mare de repetari: unele dintre acestea pot fi executate chiar in cadrul antrenamentelor cu incarcaturi ridicate, eventual rezervand pentru aceste serii de multe repetari ultimele exercitii pentru fiecare dintre grupele musculare.

Nu trebuie exagerat cu executarea acestor serii de multe repetari la inceputul antrenamentului, nici macar sub pretextul incalzirii, pentru a nu stimula o secretie de acid lactic ce se va dovedi contraperformanta. Incalzirea este vitala, desigur, dar nu trebuie epuizate rezerva de energie.

Tehnica numarului mare de repetari poate fi asociata cu multe alte tehnici de intensitate (scazuta, rapida, treptata, fortata, repetari partiale etc).

Va amintim ca aceasta crestere a numarului de repetari se va face treptat, pentru a evita traumele fizice. De asemenea, numarul repetarilor, chiar mare, trebuie sa fie totusi moderat.

sursa: culturism.ro